Asteroidea

Asteroidea
Fosilă: ordovician–prezent
PreЄ
Є
O
S
D
C
P
T
J
K
Pg
N
Fromia monilis
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Echinodermata
Subîncrengătură: Asterozoa
Clasă: Asteroidea
De Blainville, 1830
Ordin: Forcipulatida (300 specii)
Paxillosida (255 specii)
Notomyotida (75 specii)
Spinulosida (120 specii)
Valvatida (695 specii)
Velatida (203 specii)
Subdiviziuni
  • Infraclasa Concentricycloidea
    • Peripodida
  • Supraordinul Forcipulatacea
    • Brisingida
    • Forcipulatida
  • Supraordinul Spinulosacea
    • Spinulosida
  • Supraordinul Valvatacea
    • Notomyotida
    • Paxillosida
    • Valvatida
  • Velatida[1]

† Calliasterellidae
† Trichasteropsida[2]

Modifică text Consultați documentația formatului
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Asteroidea este denumirea unei clase taxonomice din care fac parte stelele de mare. Asteroideele sunt animale marine care fac parte din ordinul Echinodermata. Stelele de mare cuprind un număr mare de specii care trăiesc în mediul marin, în apropierea coastelor, preferă locurile stâncoase, dar pot fi întâlnite și la adâncimi de 9.000 m, pe nisip sau pe substraturi vegetale. Din studiul fosilelor s-a constatat că stelele de mare există de peste 300 milioane de ani. Un reprezentant mai cunoscut al grupei este specia Asterias rubens.

Caractere morfologice

Corpul acestor animale are forma tipică stelară, cu 5 sau mai multe brațe.[3] Unele dintre specii, ca de exemplu Acanthaster planci, care consumă corali,[4] pot avea până la 23 de brațe.[5][6] Mărimea lor variază de la 1 cm până la aproape 1 m (Novodinia antillensis).

Mod de viață

Pe partea ventrală, ele au un sistem hidraulic de sifoane cu apă și piciorușe care le ajută în locomoție. Tot la deplasare le mai ajută brațele, care aderă la substrat și, prin contracție, ajută de asemenea la locomoție. Central, în partea ventrală, se află o deschidere care are rol de gură care comunică cu un stomac. Stele de mare consumă nevertebrate, scoici, bureți, melci de mare, cadavre, pești și ascidii. Stelele de mare sunt heterosexuate, adică există indivizi de sex masculin și feminin. Spermatogeneza la masculi este stimulată prin depunerea ouălor de către femele. Larvele eclozate se hrănesc cu plancton. Ele vor avea mai târziu o formă stelară.

Importanță economică

În Danemarca, unele specii din genul Asteria sunt utilizate la producerea furajului pentru găini sau pești. Vechii egipteni și amerindienii din Columbia Britanică foloseau stele de mare ca îngrășământ agrar. Ele mai sunt comercializate în turism, ca suveniruri.

Note

  1. ^ Sweet, Elizabeth (). „Asterozoa: Fossil groups: SciComms 05-06: Earth Sciences”. University of Bristol. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Knott, Emily (). „Asteroidea. Sea stars and starfishes”. Tree of Life web project. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Davoust, Emmanuel. "A hundred years of science at the Pic du Midi Observatory". arXiv:astro-ph/9707201
  4. ^ Cole, Andrew; Pratchett, Morgan; Jones, Geoffrey (). „Diversity and functional importance of coral-feeding fishes on tropical coral reefs”. Fish and Fisheries. 9 (3): 286–307. doi:10.1111/j.1467-2979.2008.00290.x. 
  5. ^ Petie, R.; Garm, A.; Hall, M.R. (). „Crown of Thorns have True Image Forming Vision”. Frontiers in Zoology. 13 (1). 41. doi:10.1186/s12983-016-0174-9 Accesibil gratuit. PMC 5013567 Accesibil gratuit. PMID 27605999. 
  6. ^ Caso, M.J. (). „External morphology of Acanthaster planci (Linnaeus)”. Journal of the Marine Biological Associataion of India. 16 (1): 83–93. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Asteroidea
  • en The Tree of Life Web Project Asteroidea
  • Fotografii cu Asteroidea
Identificatori taxonomici
Control de autoritate