Radu de la Afumați
| Radu de la Afumați | |
| Domnitor al Țării Românești | |
 Piatra de mormânt a lui Radu de la Afumați, pe care sunt trecute toate cele 20 de bătălii pe care le-a purtat în timpul domniei sale | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | înainte de 1508[1] |
| Decedat | 2 ianuarie 1529 Biserica Cetățuia |
| Înmormântat | Mănăstirea Curtea de Argeș  |
| Părinți | Radu cel Mare |
| Frați și surori | Radu Paisie Radu al VI-lea Bădica Vlad al VII-lea Vintilă Mircea Ciobanul |
| Căsătorit cu | Voica Ruxandra Basarab |
| Copii | Radu Ilie Haidăul Anna of Wallachia[*][[Anna of Wallachia (Bef 1526 -)|]][2] |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
| Domnie | |
| Domnie | dec. 1522 - apr. 1523 ian. - iun. 1524 sep. 1524 - apr. 1525 aug. 1525 - 2 ian. 1529 |
| Predecesor | Teodosie Radu al VI-lea Bădica Vladislav al III-lea |
| Succesor | Vladislav al III-lea Moise Vodă |
Modifică date / text  | |
Radu de la Afumați (sau Radu al V-lea), (n. ? – d. , Cioroiași, România) fiul lui Radu al IV-lea cel Mare, a fost Domn al Țării Românești de mai multe ori: decembrie 1522 - aprilie 1523, ianuarie - iunie 1524, septembrie 1524 - aprilie 1525 și august 1525 - ianuarie 1529. A devenit in cursul domniei și ginere postum a lui Neagoe Basarab, prin căsătoria cu Ruxandra, fiica acestuia (21 ianuarie 1526). După asasinarea lui Radu, Ruxandra a devenit soția unui alt voievod, Radu Paisie.
A dus în general o politică antiotomană, începându-și domnia cu o victorie asupra lui Mehmed-beg, pașa de Nicopole și fiu al unei fete din familia Craioveștilor și al lui Ali Mihaloglu, pașa de Semendria (Smederevo)[4], pretendent la tronul Țării Românești. Între 1522 și 1525, pe teritoriul țării s-au purtat lupte crâncene cu turcii și cu Vladislav al III-lea și Radu Bădica, pretendenți la scaunul domnesc, sprijiniți de Înalta Poartă. Inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați de la Curtea de Argeș amintește de 20 de bătălii. La îndemnul Craioveștilor s-a supus un timp sultanului, dar, la sfârșitul domniei, când a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot și l-au ucis. Se spune că a fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe și Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetățuia (sec. XV), situată în nordul orașului Râmnicu Vâlcea.[5]
Domnitorul și-a dobândit titlul în urma bătăliei sale cu turcii, lângă satul Afumați (pentru detalii vezi articolul despre Afumați, Ilfov).
Vezi și
Note
- ^ Tatăl său, Radu al IV-lea cel Mare a murit în 1508.
- ^ Genealogics
- ^ http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html#RA Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Dracula, Matei Cazacu
- ^ Povestea lui Radu de la Afumați, domnitorul celor 20 de războaie. A sfârșit măcelărit într-o biserică, 17 august 2016, Dănuț Zuzeac, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Bibliografie
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
- V. Mărculeț, A.V. Ștefănescu, S. Ion, Gherghina Boda, G. Marcu, M. Chiriac, Elena-Gabriela Maximciuc, I. Mărculeț, S. Stoica, Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Ed. Meronia, București, 2009.
Legături externe
- Radu de la Afumati – Domnitorul celor 20 de razboaie, 24 noiembrie 2009, Alexandru Safta, Descoperă
- Un erou ignorat: Radu de la Afumați Arhivat în , la Wayback Machine., 25 iunie 2010, Adrian Bucurescu, România liberă
Imagini
-
Mormântul voievodului Radu de la Afumați
| Predecesor: Teodosie | Domnitor al Țării Românești 1522 - 1523 | Succesor: Vladislav al III-lea |
| Predecesor: Radu al VI-lea Bădica | Domnitor al Țării Românești 1524 | Succesor: Vladislav al III-lea |
| Predecesor: Vladislav al III-lea | Domnitor al Țării Românești 1524 - 1525 | Succesor: Vladislav al III-lea |
| Predecesor: Vladislav al III-lea | Domnitor al Țării Românești 1525 - 1529 | Succesor: Moise Vodă |
