Stan Bolovan

„Stan Bolovan”
Autor	Ioan Slavici
Țara primei apariții	Principatele Unite
Limbă	limba română
Gen	basm cult
Publicată în	Convorbiri Literare
Data publicării	1875
Modifică date / text

Stan Bolovan este un personaj și un basm cult românesc scris de Ioan Slavici, publicat in revista Convorbiri Literare in 1875.

Povestea

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Într-o zi veniră la el Domnul Iisus Cristos și Sfântul Petru, pe care acesta i-a primit cu bucurie și i-a servit cu ce au dorit. La plecare, Dumnezeu, s-a oferit să îi îndeplinească 3 dorințe, Stan alegând la fiecare dintre ele să aibă copii, astfel acesta alegându-se cu 100 de copii.

Stan si sotia lui nu aveau ce să le dea de mâncare copiilor așa că au luat decizia ca el sa plece în lume încercând să facă rost de hrană, în cele din urmă găsind de lucru de lucru la niște zmei care îl răsplăteau cu 7 saci plini cu galbeni dacă le îndeplinea 3 sarcini.

Prima sarcină a fost să arunce cu un buzdugan imens. Fiind băiat isteț l-a păcălit pe zmeu că dacă îl arunca lovește luna și nu este bine fiindcă buzduganul era moștenit însăși de la bunicul zmeului.

A doua sarcină a fost să aduca 12 piei de boi pline cu apă care abia le putea căra până la fântâna aflată departe de casa zmeilor și a reușit să-l păcălească din nou pe zmeu. A treia sarcină a fost să taie lemne dintr-o padure după care să le aducă acasă, păcălindu-l din nou pe zmeu să facă treaba în locul lui. La sfârșit zmeilor nu le convenea să îi dea lui Stan galbenii și au vrut să-l omoare dar acesta i-a păcălit din nou.

Când să ducă acasă sacii cu galbeni a păcălit un zmeu să îi ducă acasă galbenii și acesta a avut o viață minunată cu copii săi.

Note

Legături externe

La Wikisursă există texte originale legate de Stan Bolovan

• Stan Bolovan

Acest articol despre literatură este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

v • d • m Basme românești Listă „Aleodor împărat” „Capra cu trei iezi” „Doi feți cu stea în frunte” „Fata babei și fata moșneagului” „Făt-Frumos cu părul de aur” „Făt-Frumos din lacrimă” „Florița din Codru” „Greuceanu” „Ileana Simziana” „Iovan Iorgovan” „Pasărea măiastră” „Porcul cel fermecat” „Povestea lui Harap-Alb” „Povestea porcului” „Prâslea cel voinic și merele de aur” „Punguța cu doi bani” „Sarea în bucate” „Stan Bolovan” „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” „Zâna Zorilor” Folcloriști și scriitori Vasile Alecsandri‎ Ion Creangă Barbu Ștefănescu Delavrancea Mihai Eminescu‎ Nicolae Filimon I. C. Fundescu Petre Ispirescu Simion Florea Marian Anton Pann Miron Pompiliu Ion Pop-Reteganul Ion G. Sbiera Arthur și Albert Schott Ioan Slavici Dumitru Stăncescu Gheorghe Vrabie Vezi și Legende sau basmele românilor Basmele românilor Povești nemuritoare

v • d • m Lucrări de Ioan Slavici (1848–1925) Romane Mara (1894) Din bătrâni (1902) Din bătrâni. Manea (1905) Din două lumi (1920) Cel din urmă armaș (1923) Din păcat în păcat (1924) Nuvele Popa Tanda (1873) Scormon (1875) La crucea din sat (1876) Crucile roșii (1876) O viață pierdută (1876) Gura satului (1878) Budulea Taichii (1880) Moara cu noroc (1880) Pădureanca (1884) Comoara (1896) Vatra părăsită (1900) La răscruci (1906) Pascal, săracul (1920) Comedii Fata de birău (1871) Toane sau Vorbe de clacă (1875) Polipul unchiului (1875) Drame istorice Bogdan Vodă (1876) Gaspar Graziani (1888) Povești „Zâna Zorilor” „Florița din codru” „Doi feți cu stea în frunte” „Păcală în satul lui” „Spaima zmeilor” „Rodul tainic” „Ileana cea șireată” „Ioanea mamei” „Petrea prostul” „Limir-împărat” „Băiet sărac” „Împăratul șerpilor” „Doi frați buni” „Băiat sărac și horopsit” „Nărodul curții” „Negru împărat” „Peștele pe brazdă” „Stan Bolovan” „Boierul și Păcală” Memorii Închisorile mele (1920) Amintiri (1924) Lumea prin care am trecut (1924) Ecranizări La „Moara cu noroc” (1957) Dincolo de pod (1976) Pădureanca (1987) Orizont (2015)